Vă rugăm așteptați

Procesăm solicitarea dvs

Rezervă un zbor сătre

CHIȘINĂU (KIV)

From 59€

From

Country

Airport

To

Please select your departure city

Pick a country

Pick an airport

Adults

16+ years at the time of travel

Teens

12-15 years at the time of travel

Children

2-11 years at the time of travel

Infants

Under 2 years at the time of travel

*You can only select a maximum of 9 passengers (Excluding Infants on Lap) per booking.

Bilete de avion ieftine și sejur în Chișinău

From To Flight type Departure date Fare  
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight
Bristol BRS Paris BVA One way Tue 22 Oct € 40.99 Book flight

Paris Hotels

Chisinau Tours

Dacă e să ne întâlnim în centrul Chișinăului, în majoritatea cazurilor ne vom spune „Ne vedem la monumentul lui Ștefan cel Mare”, sau în parcul „Ștefan cel Mare”, sau la una dintre locaţiile de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, care se întinde pe 3,8 km în inima capitalei. Și în întreaga ţară străzile principale din majoritatea orașelor poartă denumirea Ștefan cel Mare.

Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău

Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc conceput și amenajat în manieră clasică din Chișinău. Se consideră că ar fi fost plantat în 1818. De fapt, planul a fost întocmit de Ozmidov, în anii 1816–1817, arhitectul și inginerul cadastral al Basarabiei în acei ani. Lucrările principale au început a se efectua în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost plantaţi arbori și arbuști, înclusiv 1000 de salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică și-a căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreaţie, scrâncioburi, două orologii. Accesul în parc era cu plată. Până în 1863, parcul era înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de unul din lemn, apoi de un zid de piatră, la hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard din fontă, proiectat de Alexandru Bernardazzi. În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Pușkin, iar în 1928 – cel al lui Ștefan cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii române, cărora în anii 1990 li s-au alăturat busturi ale unor mari literaţi români din secolul XX. În parc se numără 50 de specii de arbori, câţiva dintre ei – duzi și salcâmi – atingând vârsta de 130-160 de ani.

Statuia lui Ștefan cel Mare

Monumentul a fost realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în parcul „Ștefan cel Mare”. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la șase tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a zecea aniversare a Unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuţi, proiectat de El. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău și de inginerul G. A. Leviţchi. Monumentul avea o înălţime de 11,20 metri. Soclul era compus din cinci pietre monolite și avea șase metri înălţime. Statuia are o înălţime de 5,20 metri. Pe faţada principală a soclului era dăltuită inscripţia: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457-1504” După ultimatumul sovietic din 1940, statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă Biserica „Sfântul Ioan”, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în faţa Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova. În anul 1945 sculptoriţa Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului Al. Plămădeală, pe atunci traducătoare la Comisia Aliată (în fapt, sovietică) de Control, a văzut întâmplător statuia lui Ștefan într-un parc din Craiova și a semnalat aceasta autorităţilor sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. În anul 1972, conducerea ţării și-a propus să scape de monumentul „incomod”, vrând să-l scoată din oraș, dar după protestele patrioţilor, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, precum și în anul 1990 de Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuţi de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. Odată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripţiile iniţiale. 

Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

Este cuprins între Piaţa Libertăţii și Piaţa „Dimitrie Cantemir”, are o lungime de 3,8 km și este cea mai importantă magistrală urbană, axa principală a Chișinăului, de-a lungul căreia au fost amplasate cele mai importante obiective ale vieţii sociale și politice, economice și culturale orășenești. Bulevardul este cea mai importantă stradă din ţară din punct de vedere simbolic. Aici s-au petrecut principalele evenimente sociale și politice din Republica Moldova sau Basarabia de odinioară.

4 muzee de vizitat în inima Chișinăului

Ele comunică istoria neamului nostru prin obiecte și imagini, ele respiră artă, tradiție și istorie, iar vizitele în aceste edificii pot echivala cu zeci de cărți sau lecții. În graba de zi cu zi și în multitudinea de sarcini de pe agendă, deseori uităm de această parte a vieții – culturalizarea. Fie că sunteți băștinaș sau vizitator al Chișinăului, ce-ar fi dacă ați dedica o zi de weekend unui itinerar prin centrul Chișinăului pentru a vizita muzeele. O activitate interesantă pentru întreaga familie.

Muzeul naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Este cel mai vechi muzeu din Republica Moldova. Istoria muzeului începe în anul 1889, când Zemstva Basarabiei a organizat Expoziţia Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza fondării instituţiei muzeale. Fondat ca Muzeu Agricol, pe parcursul existenţei sale şi-a lărgit treptat domeniul de activitate, creând colecţii ce reflectă istoria naturală, natura contemporană, evoluţia societăţii umane şi cultura tradiţională de pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu a Republicii Moldova. În prezent, deţine un patrimoniu de circa 135 de mii de piese. A organizat numeroase expoziţii care au pus în valoare lumea animală şi vegetală, bogăţiile naturale ale ţinutului, a reflectat îndeletnicirile populaţiei. Piese din colecţiile muzeului au fost prezentate la diferite expoziţii organizate în multe ţări din Europa, Asia, America şi Africa. Patrimoniul muzeului este constituit din numeroase colecţii geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice, numismatice, multe dintre ele fiind foarte valoroase şi chiar unice. Au valoare de unicat scheletul unui Dinoterium Gigantisimus, tezaurele arheologice Cărbuna, Lărguţa, Doroţcaia, colecţia de covoare basarabene ş.a. (Sursă informaţională: muzeu.md)


Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât și al prestigiului știinţific. Actul de înfiinţare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983. Actualmente, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei este subordonat Ministerului Culturii al Republicii Moldova, activitatea sa știinţifică fiind coordonată de Academia de Ştiinţe a Moldovei. Patrimoniul muzeului, constituit iniţial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și colecţiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a ţinutului Natal, s-a îmbogăţit an de an cu piese tot mai semnificative și de o reală valoare știinţifică prin cercetare, donaţii și achiziţii. La creșterea și diversificarea patrimoniului au contribuit deopotrivă, în anii 1989-1995 și 2006-2007 și transferurile masive de patrimoniu dintr-un șir de muzee desfiinţate – Muzeul Republican al Prieteniei Popoarelor, Muzeul de Istorie a PCM, Muzeul Republican al Istoriei Comsomolului, Muzeul Republican „G. I. Kotovski și S. Gh. Lazo”, Muzeul Republican de Istorie a Religiei, Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari și Muzeul de Arheologie al AŞM.

Astăzi, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine 348 619 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalităţi. (Sursă informaţională: www. nationalmuseum.md)

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei 

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei este singura instituţie de acest profil din Republica Moldova. Muzeul are în gestiune trei edificii reprezentative, monumente de arhitectură de la cumpăna sec. XIX-XX. Casa Vladimir Herţa, construită în 1906, reprezintă o mostră de barocco vienez, cu numeroase ornamente modelate pe faţada principală. Este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din Chişinău, având un farmec deosebit, graţie decoraţiei somptuoase. Un bogat veşmânt decorativ în relief este plasat în partea superioară a faţadei principale, încununate de cupole de diverse forme. Casa Kligman, cel de-al doilea edificiu, construit în anul 1897, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi se caracterizează prin stilul neoclasicist, în care predomină linia şi rigoarea. Din anul 1989, întreaga activitate expoziţională şi administrativă a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se desfăşoară în sediul Natalia Dadiani. Construit în 1900-1901, după un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi şi specific stilului neoclasicist cu elemente gotice, acest edificiu rămâne un model al arhitecturii civile de la sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX. Actualmente, patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei numără peste 39 000 de opere şi reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI.  (Sursă informaţională: www.mnam.md)

Muzeul Istoriei oraşului Chişinău

Muzeul este în clădirea unui fost turn de apă, care există deja de 119 ani. Turnul de apă a fost construit în anul 1892. Clădirea e proiectată de celebrul arhitect Bernardazzi. Ca muzeu al orașului Chișinău, turnul a fost deschis în anul 1971. Turnul, iniţial, ţinea de alimentarea centralizată cu apă a orașului. Etajul superior este o suprastructură din lemn. Înălţimea clădirii până la cornișa de încoronare este de 22 de metri. Pereţii-poartă sunt realizaţi din piatră locală, cotileţ, inclusiv zidărie. Grosimea peretelui variază de la 2 metri de la bază la 0,6 m la etajele superioare.